Uff..long time no see!Nu stiu din ce film mi-a ramas expresia dar imi vine mereu in cap de fiecare data cand nu mai vad persoane de ceva vreme.
Motivul acestei postari, surpriseeee!!: nu este tramvaiul '41.Unul din putinii mei cititori (nefideli) m-a acuzat de o obsesie acuta fata de acest subiect.Si nu ca n-as avea ce sa mai spun la capitolul asta, ca doar au venit sarbatorile si trebuie sa mai "deschizi usa, crestine!"..whatever cum ziceam, nu e asta subiectul.
In vacanta asta m-am mai culturalizat!Am citit 2 carti: Anotimpul fructelor de mango-A.Malladi si Brocart de toamna- autorul e un japonez al carui nume nu-l pot retine (a se gasi usor cu google).Cartile astea le-am luat la intamplare de pe Elefant.ro..ok, recunosc ca era o promotie buna.(una am luat-o gratis:P)si am nimerit cum nu se putea mai bine subiectele.
In prima, e vorba de o indianca care traieste foarte mult timp in America , se indragosteste de un american si se intoace dupa o perioada lunga in India ca sa dea marea veste.Stiam eu ceva cum ca indienii sunt foarte stricti in a-si alege neamurile, dar ceea ce nu stiam e ca pentru ei "rasa alba" este considerata una inferioara-bolnava.Mi-au placut mult dialogurile de genu:
"Prya: Iubesc un american si o sa ma marit cu el.
Masa: Dar nu e indian..cum sa iubesti pe cineva de alta rasa.
Prya: Ma..dar e tot om, rasa nu conteaza.
Masa: nu se poate, culturile diferite nu se pot intelege.O sa divortezi cu siguranta.etc"
E vorba de toate prejudecatile lumilor arhaice(din care printr-o forma mai usoara nu ne excludem) si de infruntarea lor printr-un apel simplu la ratiune.
Sunt fix genul de discutii pe care le mai am cu taica-miu in ceea ce priveste homosexualitatea.Am avut multe "fight-uri" cu el pe tema asta..si desi de fiecare data (am o placere sadica)ii demontez argumentele (biologice,religioase,sociale etc)tot sfarseste prin celebra:"Nu pot sa accept pentru ca nu e normal".Normalitatea fiind un concept social definit in cadrul comunitatii fiecaruia dintre noi.Nu mai e o normalitate la modul general- ci e normal pentru ca oamenii din comunitatea/clasa/generatia/cultura cu care se identifica gandesc la fel.
O alta replica din dialogul de mai sus :"Nu e normal sa te mariti cu un american pentru ca nu e indian!"
A2a carte.."Brocart de toamna" m-a surprins mai multttt decat placut.Ce-i drept asta e cartea pe care am ales-o gratis :D..iertati-mi ignoranta da n-am asa o tragere de inima fata de autorii asiatici.S-a intamplat sa dau peste vreo 2 Ishiguro care au tinut mortis sa-mi prezinte ritualul ceaiului pe parcursul a vreo 100 de pagini motiv pentru care si interesul meu pentru asiatici s-a dus de rapa.Dar cartea lui Teru Miyamoto (intre timp am google-uit si numele autorului) n-are nimic de ceai :D(lucky me) si am trecut usor de pagina 150.E o carte despre love-feelings-eternity, da ,da cam lacrimogen, dar la o luminita de brad in seara de Ajun a mers de minune!!.Doi oameni care desi se iubesc un eveniment nefericit ii desparte..si o marturie sincera a geneticii "defecte" a barbatului care nu poate ramane fidel femeii pe care o iubeste, explicat de catre "EA"(of course) prin karma.
Se afișează postările cu eticheta Muzica si o carte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Muzica si o carte. Afișați toate postările
miercuri, 29 decembrie 2010
joi, 12 februarie 2009
ce mai citiram..
lately sunt intr-o apatie, astenia de primavara cum vreti sa-i ziceti ..covarsitoare.nu mai ies.
de cand mi-am aruncat caloriferu pe pijder si-a trebuit s-o fac pe leguma timp de vreo luna,nu numai ca m-am adancit in starea de hiberno-vegetare, in care de ce sa nu recunosc, deja poposeam, dar am si cultivat-o la maxim.in prima saptmana am facut zapp-ing pe cele 156 posturi ale upc-ului,si m-am lamurit si io cine-i magda ciumac,am mai aflat de columbeanca si puradelu ei, care pe care a mai violat, batut, scuipat,jefuit..ce-a mai ars, cine-a mai murit..adik din astea asa, mondenitati.
apoi dupa ce mi-am dat io seama ca incep sa seman cu tanti de la parter care face ciorbica de perisoare la 12 s-apoi se uita la regina in reluare, am zis sa ma apuc de lecturat..e un hobby de-al meu ;)
si-am inceput cu Sorin Stoica, cartea de la polirom O lume noua (de cand cu carturestiul, am inceput sa vorbesc de carte-editura,adica daca zic doar numele cartii parca o las asa fara palton asa in ploie)..ce mi-a placuttttt.. pana la pagina 120 :P!.I guess.cinismul in doze duble si fluxul constiintei(cum bine zicea , dan..ejj, m-am prins de tecnica aicea, asha-i?)sa faca o carte, nu-mi prea place.sau, cum am zis pana la pag 120 e ok,da pe urma incepe sa-ti miroasa.
iar acu citesc Jonathan Foer(iubitu lui Nicole Krauss, pt cunoscatori;)) Extrem de tare si incredibil de aproape..ce mai titlu. asa-i?..asta e de citit pt toata lumea, chiar si pentru necititori as zice.
E o poveste despre un baietel de 9 ani care-si pierde tatal pe 11 sept la WTC, cu o imaginatie, pe care io sincer la 9 ani n-o aveam, bine acu zic astia la recenzie ca e un mic geniu..el traieste cumva intre realitate si lumea lui fantasmagorica in care totul are sensuri ascunse,in spatele oglinzii e o alta lumeetc etcc...so, dupa ce moare taica-su gaseste in camera lui un plic pe care scria black, iar inauntru o cheie. eh si de aici vrajitoru asta mic crede el ca asta e un indiciu pe care i l-a lasat voit tatal sau, pt ca cheia aia trebuie sa deschida o broasca care ii e destinata.
si incepe sa calculeze cate broaste sunt in tot new york-ul si cat timp i-ar trebui ca sa le incerce pe toate, cati oameni se numesc black..etc,etc..e foarte tare si te baga in priza.so.daca v-am starnit interesul,, edituraaa(of course) e Humanitas..din cate stiu eu numa aici a aparut.
so..rock on literatura.sa nu zica careva ca-i plin de monoloage blogu meu,dau si io indemn la citit :P
de cand mi-am aruncat caloriferu pe pijder si-a trebuit s-o fac pe leguma timp de vreo luna,nu numai ca m-am adancit in starea de hiberno-vegetare, in care de ce sa nu recunosc, deja poposeam, dar am si cultivat-o la maxim.in prima saptmana am facut zapp-ing pe cele 156 posturi ale upc-ului,si m-am lamurit si io cine-i magda ciumac,am mai aflat de columbeanca si puradelu ei, care pe care a mai violat, batut, scuipat,jefuit..ce-a mai ars, cine-a mai murit..adik din astea asa, mondenitati.
apoi dupa ce mi-am dat io seama ca incep sa seman cu tanti de la parter care face ciorbica de perisoare la 12 s-apoi se uita la regina in reluare, am zis sa ma apuc de lecturat..e un hobby de-al meu ;)
si-am inceput cu Sorin Stoica, cartea de la polirom O lume noua (de cand cu carturestiul, am inceput sa vorbesc de carte-editura,adica daca zic doar numele cartii parca o las asa fara palton asa in ploie)..ce mi-a placuttttt.. pana la pagina 120 :P!.I guess.cinismul in doze duble si fluxul constiintei(cum bine zicea , dan..ejj, m-am prins de tecnica aicea, asha-i?)sa faca o carte, nu-mi prea place.sau, cum am zis pana la pag 120 e ok,da pe urma incepe sa-ti miroasa.
iar acu citesc Jonathan Foer(iubitu lui Nicole Krauss, pt cunoscatori;)) Extrem de tare si incredibil de aproape..ce mai titlu. asa-i?..asta e de citit pt toata lumea, chiar si pentru necititori as zice.
E o poveste despre un baietel de 9 ani care-si pierde tatal pe 11 sept la WTC, cu o imaginatie, pe care io sincer la 9 ani n-o aveam, bine acu zic astia la recenzie ca e un mic geniu..el traieste cumva intre realitate si lumea lui fantasmagorica in care totul are sensuri ascunse,in spatele oglinzii e o alta lumeetc etcc...so, dupa ce moare taica-su gaseste in camera lui un plic pe care scria black, iar inauntru o cheie. eh si de aici vrajitoru asta mic crede el ca asta e un indiciu pe care i l-a lasat voit tatal sau, pt ca cheia aia trebuie sa deschida o broasca care ii e destinata.
si incepe sa calculeze cate broaste sunt in tot new york-ul si cat timp i-ar trebui ca sa le incerce pe toate, cati oameni se numesc black..etc,etc..e foarte tare si te baga in priza.so.daca v-am starnit interesul,, edituraaa(of course) e Humanitas..din cate stiu eu numa aici a aparut.
so..rock on literatura.sa nu zica careva ca-i plin de monoloage blogu meu,dau si io indemn la citit :P
marți, 23 septembrie 2008
Leonard Cohen and nothing more
Concertu de duminica ne-a redus pe toti la tacere..
if it be your will
That I speak no more
And my voice be still
As it was before
Looked through the paper
Makes you want to cry
Nobody cares if the people
Live or die
And the dealer wants you thinking
That it’s either black or white
Thank God it’s not that simple
In My Secret Life.
Dance me to your beauty with a burning violin
Dance me through the panic 'til I'm gathered safely in
Lift me like an olive branch and be my homeward dove
Dance me to the end of love
Oh let me see your beauty when the witnesses are gone
Let me feel you moving like they do in Babylon
Show me slowly what I only know the limits of
Dance me to the end of love
To be continued...
vineri, 8 august 2008
Cohen..
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)