Se afișează postările cu eticheta Calatorii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Calatorii. Afișați toate postările

luni, 30 decembrie 2013

Declar 2013 - cel mai bun an din viata mea!


Bai vine 2014 peste mine si o sa para ca n-am trait deloc anul asta!
Asa ca iacata-ma la sfarsit de an cu o postare copioasa despre cum mi-a mers in 2013!
Ei bine n-am avut de stat si cugetat prea mult pentru a declara 2013 cel mai bun an din existenta-mi umila de pana la 27 de ani.
Si asta pentru ca in 2013 am inceput sa traiesc: in Decembrie 'al trecut m-am indragostit aprig, in Februarie mi-am luat iubitul si am fugit pentru 2 luni in India, la caldura, unde pentru aproape 2 luni :
am gustat cea mai piperata si delicioasa mancare ever, am fost la cele mai hippie-trance-wierdo-diverse parties, am cunoscut cei mai nebuni oameni, am vazut cele mai socante-colorate-tropicale-fantastice locuri,am fost la unul din MUST-DO's :

Holi Indian Festival of colours si am sfarsit cam asa --->
si am avut una din cele mai intense experiente spirituale cu Ayahuasca.
In Martie m-am intors in tara 2 saptamani ca sa-mi iau viza pentru the American Dream si nici nu m-am dezmeticit bine ca am plonjat in centrul Manhattan-ului cu gatul sucit uitandu-ma la zgarie-nori, cu portiile XXXL de cola si cartofi prajiti, cu salata de oameni si fizionomii, cu Central Park, Times Square,
cu donnuts, Starbucks, Brooklyn, cu frenezia unui oras mare, foarte mare care mi-a lasat o febra musculara demna de tot BenGay-ul american dupa 4 zile de explorare intensa.
Vara am pornit intr-un roadtrip de 2 saptamani pe coasta Croatiei cu treceri balcanice prin Serbia si drumuri cu adrenalina prin Muntenegru.Croatia ne-a uimit cu Plitvice, cel mai mare parc natural din Sud Estul Europei plin de cascade naturale, lacuri verzui-turcoaz si pesti ca la zoo
si pe mine una m-a fascinat teribil snorkeling-ul pe coasta Dubrovnik-ului la Popocabana, ba chiar ne-am oprit si in Pula ca deh, cum sa treaca romanu' prin Croatia si sa nu mearga el(ele) si la Pula sa vada care-i treaba cu astia de si-au numit locul de bastina in tocmai cu cea mai folosita interjectie masculina romaneasca?!
Ne-am intors prin Zagreb unde am poposit la Museum of Broken Relationship o idee inedita si catchy de arta moderna .

Si iara am poposit in tara pe vara..ca deh vara e frumos si acasa, Bucurestiul prinde viata incep festivalurile, iar vara asta am bifat ElectricCastle la Cluj pe domeniul Banfy de departe cel mai fain festival autohton la care am luat parte,
ba a venit Summerwell cu ai lui obositi The XX si accidental am ajuns si la Bestfest unde ne-au placut Chase& Status si Nneka.
Am facut o oprire scurta la un picnic frantuzesc la Tour Eiffel cu vin rosu bun, Camembert si struguri in drumul nostru spre our-good-old-friend Amsterdam si ale lui drumuri fermecate.Aici am mers la un "festival ca in afara" -a Day at Park un festival de zi (party-uri ziua, shut down nemtesc la 11:00 PM)dar dupa o repriza buna de Monkey Safari nu prea mai iti pasa... e soare afara si tu te zbantui ca nebunu printre cei mai frumosi oameni din lume :)
Am revenit in tara cu ganduri serioase de gasit barlog de iarna pentru ca stiu cat de dureroasa e iarna in Bucuresti si nu vroiamiar sa am turturi pe gene cand ma intorc din Iadul Alb acasa.Planul gata, bagajele facute, destinatie: Tenerife- la Isla de la Eterna Primavera.Dar cum socoteala de acasa nu se potriveste cu a' din targ inainte de a ateriza la caldura am aterizat in Suedia, Gothenburg - oras de'al nordicilor cum prefer sa-i spun din cauza frigului si norilor grei si inseratului de pe la 3 jumate.
Goteborg e fain si primitor..dar nu-l prea ajuta vremea, cel putin din prisma unei termo-sensibile ca mine..n-am papat chiftelute suedeze pentru ca intre timp am devenit vegetariana( semi- deocamdata) in schimb am cam abuzat de peste, inclusiv sub forma de chifteluta cu sos by Ikea.
Dupa o saptamana de degeraturi suedeze am ajuns in sfarsit in paradisul canar. In Teferife am facut primul Craciun pe plaja, ne-am mutat fix langa mare, ne-am ars de soare cu caiacele la vazut de delfini , ne-am tratat cu sangria si siesta espanola iar acum asteptam nerabdatori primul eveniment al copilutului nostru NomadicHub (http://nomadichub.com/) un proiect care ne reprezinta stilul de viata calator si nomad.

duminică, 10 mai 2009

départ et arrivée

dom'le tot trag de mine de vreo saptamana incoa' de cand ma intoarsei de pe riviera franceza si tot nu-mi iese..
ba iete ca a venit caldura, au iesit bunicile cu nepoteii in parcuri, s-au plantat floricele noi in rond la universitate, au inceput sa sfaraie gratarele de mici prin padurici, ba e si ziua europei(mai mult a lui vanghelie cred)in parc la izvor..si iesim din barloage.dupa iernile astea dracoase ale balcanilor noi nu ne mai incurcam cu primaveri racorele, trecem direct direct la cuptoare.
in fine..si iara incep sa deviez de la subiectul principal pt care debitez din nou prostii pe blog.
so, n-a trecut mult (mint )si m-am intors din unul din cele mai tari trip-uri din existenta-mi modesta de pana acu.M-am intors in orasul pe care-l numeam "amanta" acu ceva timp, Barcelona si am zburat de data asta mai mult..adicatelea din sudul Frantei-Montpellier pana ha-hat la Nantes si mai apoi la Paris.
si cum bineinteles fiecare trip e nelipsit de ispravile lui o sa impartasesc cateva din curiozitatile cu care mi-am incantat simturile.
spre exemplu in sudul Frantei, Montpellier, simtul meu auditiv a fost excitat la maxim de una din cele mai feministe injuraturi ever.O tiganca, sorry o cetateanca rroma ratacita prin piata, cu tot tacamu dupa ea: fusta colorata, cozi impletite cu parale si un puradel legat de gat, injura de mama focului, da la modu urmatori:"Bagami-as pizda-n, pula!!"..deci vedeti voi dragele mele feministe unde era esenta, apogeul?
si daca tot suntem la capitolul de cetateni romani de alte etnii..cel mai bine am vazut cum se fac afacerile de strada in micul Paris.La metrou la St Michel aud acordeoane cu Ciocarlia si vad pentru prima oara pe un "Dj.Vasile" featuring Micutza Puradela pariziana live ,"on stage".Ce ma surprinde e ca aici au o cu totul alta atitudine si parca ii fac pe francezi prin principii simple ale marketingului."Da-i Cezarului ce-i al Cezarului!", pai nu?...dc tot sunt francezii senini si zambareti..micutza puradela a schimbat outfit-ul fumegarit de bucuresti si cantecu cu "3 frati la parinti, muritori de foame"..cu unul nou,en vogue ai zice..acompaniat de un zambet de parca ii zisese tacsu ca-i in reclama la Colgate.
Si cum eram fix langa stage-ul improvizat urmaresc (ca romanu' recunosc)atent scena.
Intai se dau indicatiile scenice, adik:"Hai, da-i cu zambetu!"..s-apoi tata Dj incepe sa zbarneie Ciocarlia cu acordeonu, in timp ce mititica se plimba cu o cutie(la noi mereu is cu fesu, no?)si cu zambetu pannnnnn la urechi..si scot madamele frantzuze euroii la vederea spiritului tanar de artista ceva de speriat!
povestind isprava asta unor prieteni..am auzit(nu mai stiu de la cine, srry)una si mai faina.Tot la metrou cica, da de data asta era un trio de 2 puradei, o piranda si un casetofon.Si cica s-ar fi urcat la nush ce statie in metro au dat drumu la Parazitii in casetofon, piranda a inceput sa se unduiasca pe o bara si astialalti le cantau francezilor o varianta adaptata probabil tot de la parazitii cu:" suge-ti pula francezele, da scoateti paraiele!"
In rest ca sa trecem si la observatii mai neauditive-olfactive..as spune ca am gasit Franta ceva mai open-minded fata de Spania in materie de emigranti si tot tacamul(stiu ca victimele nationalistilor francezi imi vor sari acum in cap da sincer, mie asa mi s-o parut), stau mai prost la capitolul limbi straine fata de orice country i ever visited, am ajuns sa cred ca mit-urile "francezilor reci si nesociabili" sunt mai degraba niste stereotipuri sociale(asa cum si noua romanilor ne zic ca suntem toti hoti), sau of course, e posibil si sa fi fost eu un caz fericit, ..si tot nu inteleg cum nu sunt un popor de obezi avand in vedere toate fromage-urile, unturile ,tartinele, si cornurile de mic dejun(care recunosc, umila,m-au cucerit) pe care le mananca regulat.

marți, 26 august 2008

Barcelona..

astea sunt zilele cand imi iau adio de la barcelona..
Barcelona pe care am indragit-o si iubit-o un an de zile , drept pentru care acum imi vine tareeee greu s-o parasesc.
A fost ca un amant perfect: m-a sedus subtil la inceput, m-a primit cu caldura, a fost mai buna decat toti amantii de pana atunci, m-am atasat de ea iar acum imi vine greu sa ma rup.

Fata de toate orasele unde am mai mers anul asta, in afara faptului ca ma intorceam mereu la casa mea in Bcn, am simtit mereu ca orasul asta are suflet, spirit, are personaliate..e zumzaitor mai mereu si nu te lasa sa stai in casa..e ca iubita aia capricioasa care vrea sa-i declari mereu ca e frumoasa ,seducatoare, ca esti innebunita dupa ea!
si asta foarte mult cred acum ca se datoreaza , asa cum zicea si Laura, faptului ca Barcelona e un oras foarte colorat! ca a gaudi no le gusta el gris, ca bohemismul are cartierul lui ..autobuzelor cu scaunele lor cele rosii si da,fa bon temp catala!
mai imi place Barcelona pentru ca mereu zumzaie..daca am o zi proasta si vreau sa stau acasa in pat nu pot, ca stiu mereu ca pierd ceva..ca algo pasa si daca vrei o portie de umor si zambete o gasesti acolo, in strada..printre miile de turisti , printre printesele si clovnii de pe las ramblas, printre palmierii incruntati din plaza reial,printre rumba din carrer de escudellers.
saptamana viitoare ma intorc in bucuresti..ce o data ca niciodata m-a sedus si el.Mi-e teama de agresivitatea si fondu gri de care-mi tot vorbiti, insa mi-e dor si de voi,oamenii aia speciali cu care mai asociez Bucurestiul.

marți, 12 august 2008

Salvador Dali


Saptamana asta am fost la Figueres, obarsia Big Brotherului suprarealist Salvador Dali, sau mai bine zis:El Divino asa cum ii placea sa se numeasca.
De cum ajungi la muzeul teatru Salvador Dali incepe sa se miroasa arome suprarealiste.
La inceputul anilor `70, reintors in orasul natal Dali s-a dedicat construirii acestui muzeu-teatru surprinzand, in stilu-i suprarealist, prin excentricitate si macabru pe o dominanta de grotesc, ironie si sarcasm.


Cu mustatile subtiri, ridicate în sus ca niste carlige, ochii mirati si neaparat cu un baston în mana, Dalí este acum, ca si pe vremea cand traia, inconfundabil.
Figueres ii poarta amprenta iar locuitorii acestui mic satuc sunt martorii existentei lui.Un viejito de vreo 60 de ani ne-a povestit ca ziua obisnuia sa se plimbe pe rambla oraselului cu o paine in cap(simbol al saraciei pare-se) sau cu un clopotel ca sa atraga atentia asupra lui.Tot el ne-a zis ca era un gran masturbador(El gran masturbador e in muzeul din Madrid), ca Garcia Lorca(homosexual declarat) ar fi incercat sa-i ofere "placeri dorsale" si ca nici cu Gala (su muza) n-a facut niciodata amor.





El surrealismo soy yo!..as zice ca o merita!..combinatiile de grotesc cu sexual din tablourile lui ascund uneori imagini si contururi incredibile.Daca la o prima vedere apar un amalgam de forme si culori frumos asezate, dupa 20 de minute de contemplare(asta daca nu cumva sunteti mai agili in opera daliniana) in abstract poti vedea chipul lui Lenin, o corrida , chipul Galei(de cele mai multe ori)sau organe genitale.In lucrarile sale persista complexitatea tematica si efectele iluzioniste:frica de moarte si libidou-ul - motorul creatiei lui.







"Dacă vei juca rolul unui geniu, vei deveni unul"
Singura diferenta dintre mine si un nebun e ca eu nu sunt nebun!
Nu-ti fa griji cum sa fii modern. Din pacate, sa fii modern este singurul lucru care, orice ai face, nu-l poti evita
Nu-ti fie frica de perfectiune: n-o s-o atingi niciodata.
Nu consum droguri. Eu sunt droguri.
Sunt zile in care ma gandesc ca voi muri din supradoza de satisfactie. (jajaj!..the best!)